{"id":628,"date":"2022-01-19T09:50:36","date_gmt":"2022-01-19T07:50:36","guid":{"rendered":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/?page_id=628"},"modified":"2022-02-05T15:20:47","modified_gmt":"2022-02-05T13:20:47","slug":"repere-istorice","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/?page_id=628","title":{"rendered":"REPERE ISTORICE"},"content":{"rendered":"\t\t<div data-elementor-type=\"wp-page\" data-elementor-id=\"628\" class=\"elementor elementor-628\">\n\t\t\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-bb2a585 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"bb2a585\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-9c58c2f\" data-id=\"9c58c2f\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-fd3b0be elementor-widget elementor-widget-text-editor\" data-id=\"fd3b0be\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"text-editor.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<style>\/*! elementor - v3.21.0 - 26-05-2024 *\/\n.elementor-widget-text-editor.elementor-drop-cap-view-stacked .elementor-drop-cap{background-color:#69727d;color:#fff}.elementor-widget-text-editor.elementor-drop-cap-view-framed .elementor-drop-cap{color:#69727d;border:3px solid;background-color:transparent}.elementor-widget-text-editor:not(.elementor-drop-cap-view-default) .elementor-drop-cap{margin-top:8px}.elementor-widget-text-editor:not(.elementor-drop-cap-view-default) .elementor-drop-cap-letter{width:1em;height:1em}.elementor-widget-text-editor .elementor-drop-cap{float:left;text-align:center;line-height:1;font-size:50px}.elementor-widget-text-editor .elementor-drop-cap-letter{display:inline-block}<\/style>\t\t\t\t<p style=\"line-height: 100%; margin-bottom: 0cm; text-align: center;\" align=\"justify\"><span style=\"color: var( --e-global-color-text ); font-family: var( --e-global-typography-text-font-family ), Sans-serif; font-weight: var( --e-global-typography-text-font-weight ); font-size: 1em; text-align: left;\"><em><strong>Localitatea C\u0103lan \u0219i \u00eentreaga zon\u0103 apar\u021bin\u0103toare sunt \u00eenc\u0103rcate de istorie \u0219i poart\u0103 pove\u0219ti tumultoase<\/strong><\/em>.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-72ef07a elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"72ef07a\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-7f9253f\" data-id=\"7f9253f\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-3d5ddc6 elementor-widget elementor-widget-image\" data-id=\"3d5ddc6\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"image.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<style>\/*! elementor - v3.21.0 - 26-05-2024 *\/\n.elementor-widget-image{text-align:center}.elementor-widget-image a{display:inline-block}.elementor-widget-image a img[src$=\".svg\"]{width:48px}.elementor-widget-image img{vertical-align:middle;display:inline-block}<\/style>\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<img decoding=\"async\" width=\"300\" height=\"141\" src=\"https:\/\/www.primariacalan.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/sigla-program-cu-negru-300x141.png\" class=\"attachment-medium size-medium wp-image-630\" alt=\"\" srcset=\"https:\/\/www.primariacalan.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/sigla-program-cu-negru-300x141.png 300w, https:\/\/www.primariacalan.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/sigla-program-cu-negru-1024x481.png 1024w, https:\/\/www.primariacalan.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/sigla-program-cu-negru-150x70.png 150w, https:\/\/www.primariacalan.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/sigla-program-cu-negru-768x361.png 768w, https:\/\/www.primariacalan.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/sigla-program-cu-negru-1536x722.png 1536w, https:\/\/www.primariacalan.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/sigla-program-cu-negru-2048x962.png 2048w, https:\/\/www.primariacalan.ro\/wp-content\/uploads\/2022\/01\/sigla-program-cu-negru-140x66.png 140w\" sizes=\"(max-width: 300px) 100vw, 300px\" \/>\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-9f6dde7 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"9f6dde7\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-3a52d16\" data-id=\"3a52d16\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-97644ab elementor-widget elementor-widget-accordion\" data-id=\"97644ab\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"accordion.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<style>\/*! elementor - v3.21.0 - 26-05-2024 *\/\n.elementor-accordion{text-align:start}.elementor-accordion .elementor-accordion-item{border:1px solid #d5d8dc}.elementor-accordion .elementor-accordion-item+.elementor-accordion-item{border-top:none}.elementor-accordion .elementor-tab-title{margin:0;padding:15px 20px;font-weight:700;line-height:1;cursor:pointer;outline:none}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon{display:inline-block;width:1.5em}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon svg{width:1em;height:1em}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon.elementor-accordion-icon-right{float:right;text-align:right}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon.elementor-accordion-icon-left{float:left;text-align:left}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon .elementor-accordion-icon-closed{display:block}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon .elementor-accordion-icon-opened,.elementor-accordion .elementor-tab-title.elementor-active .elementor-accordion-icon-closed{display:none}.elementor-accordion .elementor-tab-title.elementor-active .elementor-accordion-icon-opened{display:block}.elementor-accordion .elementor-tab-content{display:none;padding:15px 20px;border-top:1px solid #d5d8dc}@media (max-width:767px){.elementor-accordion .elementor-tab-title{padding:12px 15px}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon{width:1.2em}.elementor-accordion .elementor-tab-content{padding:7px 15px}}.e-con-inner>.elementor-widget-accordion,.e-con>.elementor-widget-accordion{width:var(--container-widget-width);--flex-grow:var(--container-widget-flex-grow)}<\/style>\t\t<div class=\"elementor-accordion\">\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-accordion-item\">\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-title-1581\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"1\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-1581\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon elementor-accordion-icon-left\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-closed\"><i class=\"fas fa-plus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-opened\"><i class=\"fas fa-minus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-accordion-title\" tabindex=\"0\">PREISTORIE<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-1581\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"1\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-1581\"><p>Nenum\u0103rate dovezi materiale (fragmente de ceramic\u0103 ars\u0103, piatr\u0103 \u0219lefuit\u0103, cremene, topoare, br\u0103\u021b\u0103ri din bronz etc.) au fost descoperite \u00een satele Valea S\u00e2ngeorgiului, S\u00e2nt\u0103m\u0103ria de Piatr\u0103, Strei S\u0103cel \u0219i Strei, atest\u00e2nd prezen\u021ba omului pe aceste meleaguri din cele mai vechi timpuri. Urmele g\u0103site \u00een cele dou\u0103 pe\u0219teri din dealul M\u0103gura, p\u0103strate la Muzeul jude\u021bean din Deva arat\u0103 c\u0103 pe aceste meleaguri au existat a\u0219ez\u0103ri omene\u0219ti \u00eenc\u0103 din neoliticul vechi (5500-3500 i.e.n.). Perioada de tranzi\u021bie de la neolitic la epoca bronzului (2200-1800 \u00ee.e.n.) este atestat\u0103 de fragmentele de ceramic\u0103 ale unor vase din lut ars cu ornamente \u00eencadrate \u00een cultura Co\u021bofeni. Descoperirile arheologice f\u0103cute \u00een localitate, cum sunt cele dou\u0103 m\u0103sele de mamut, atest\u0103 o a\u0219ezare din paleolitic. Din neolitic au fost g\u0103site fragmente de vase, urme de chirpici, oase de animale, coarne de cerb, etc.\u00a0<span lang=\"es-ES\">Perioada de tranzi\u021bie c\u0103tre epoca bronzului (circa 1900 -1700 \u020b.e.n.) e atestat\u0103\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">de fragmentele de vase cu ornamenta\u021bii din lut ars (Streis\u020bngeorgiu), pietre de lustruit \u0219i\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">m\u0103cinat, fragmente de ciocane din piatr\u0103 \u0219lefuit\u0103. Acestea dovedesc c\u0103 a\u0219ezarea a fost\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">intens locuit\u0103.<\/span><\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-accordion-item\">\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-title-1582\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"2\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-1582\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon elementor-accordion-icon-left\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-closed\"><i class=\"fas fa-plus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-opened\"><i class=\"fas fa-minus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-accordion-title\" tabindex=\"0\">ANTICHITATE<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-1582\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"2\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-1582\"><p align=\"justify\">Daco\u2013ge\u0163ii de pe aceste teritorii \u0219i-au perfec\u0163ionat uneltele, locuin\u021bele, armele, stilul de via\u021b\u0103, fapt ce a determinat o rapid\u0103 dezvoltare a for\u0163elor de produc\u0163ie \u0219i a leg\u0103turilor geto\u2013dacilor cu lumea greco\u2013roman\u0103 din sudul \u015fi r\u0103s\u0103ritul \u0163\u0103rii. Imediat dup\u0103 aceast\u0103 perioad\u0103, zona se dezvolt\u0103 exploziv, datorit\u0103 calcarului din dealul M\u0103gura, folosit exclusiv \u00een construc\u0163iile impun\u0103toare din Mun\u0163ii Or\u0103\u015ftiei.\u00a0<span lang=\"es-ES\">\u00a0\u020an a doua epoc\u0103 a fierului (sec. V sec I \u020b.e.n.) daco ge\u021bii \u0219i-au\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">perfectionat uneltele, fapt ce a dus la cre\u0219terea productivit\u0103\u021bii muncii \u0219i s\u0103 nasc\u0103 un\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">surplus de produse. Cele dou\u0103 secole ce au precedat cucerirea Daciei de c\u0103tre romani,\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">au \u020bnsemnat o rapid\u0103 dezvoltare a for\u021belor de produc\u021bie, determinate de generalizarea\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">fierului, a leg\u0103turilor geto dacilor cu lumea sclavagist\u0103 greco roman\u0103 din sudul \u0219i\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">r\u0103s\u0103ritul \u021b\u0103rii.\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">Cucerirea roman\u0103, a adus \u020bn \u020bntreaga Dacie, deci \u0219i pe teritoriul pagus-ului\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">Aquaensis, schimb\u0103ri profunde de ordin economic, politic, social \u0219i cultural. Acest\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">pagus se afl\u0103 pe teritoriul actualului ora\u0219 C\u0103lan.\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">Pe marele drum roman \u020bn Tabula Peutingerian\u0103 este amintit Aquae. A\u0219ezarea\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">civil\u0103 de Ia Aquae era puternic\u0103, acest lucru fiind dovedit pr\u020bn varietatea de urme\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">materiale ce au fost semnalate \u020bn C\u0103lan \u0219i \u020bn jurul s\u0103u; chiar \u0219i azi mai pot fi g\u0103site\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">c\u0103ramizi romane \u0219i ceramic\u0103.\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">Urme ce au fost g\u0103site sunt:\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">zidarii, coloane, capiteluri,\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">diferite sculpturi \u020bn piatr\u0103, c\u0103ramizi \u0219i monede de la \u020bmparatul Traian la Filip Arabul.\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">Despre localitatea Aquae ne informeaz\u0103 o \u0219tire epigrafic\u0103, care a fost g\u0103sit\u0103 \u020bn biserica\u00a0<\/span><span lang=\"es-ES\">satului C\u0103lanul Mic, la cca 1 km de b\u0103i.\u00a0<\/span>\u00cen ambele r\u0103zboaie dacoromane, (din 101\u2013102 \u015fi 105\u2013106 e.n.) o parte din lupte s-au purtat pe valea Streiului \u015fi pe valea Luncanilor. Istoricii au identificat r\u00e2ul Strei cu anticul Sarge\u0163ia, despre care Dio Cassius relateaz\u0103:<em>\u00a0\u201eDacia ajunsese sub ascultarea romanilor \u015fi Traian desc\u0103lec\u0103 aici ora\u015fe. Se g\u0103sir\u0103 \u015fi comorile lui Decebal, cu toate c\u0103 ele erau ascunse sub r\u00e2ul Sarge\u0163ia, care curge pe l\u00e2ng\u0103 scaunul domniei sale. C\u0103ci Decebal prin mijlocirea captivilor s\u0103i, ab\u0103tu r\u00e2ul, s\u0103p\u0103 albia lui \u015fi pun\u00e2nd \u00eentransa mult argint \u015fi mult aur, precum \u015fi alte lucruri de mare pre\u0163 \u015fi care puteau suferi umezeala, puse peste pietre \u015fi gr\u0103m\u0103di p\u0103m\u00e2nt: dup\u0103 aceea aduse din nou r\u00e2ul \u00een albia lui, iar \u00een pe\u015fteri tot cu ajutorul acelor captivi ascunse ve\u015fmintele \u015fi alte lucruri de felul acesta. Dup\u0103 ce f\u0103cu aceste, el ucise pe captivi, ca s\u0103 nu spun\u0103 nimic nim\u0103nui. Dar Bicilis, un om de-al lui, care \u015ftia ce se lucrase fu prins \u015fi d\u0103du pe fa\u0163\u0103 toate acestea \u2026\u201d<\/em><\/p><p align=\"justify\">Unii chiar mai caut\u0103 \u00eenc\u0103 comori \u00een albia Sarge\u021biei \u0219i peste tot pe unde acest sacru p\u0103m\u00e2nt respir\u0103 istorie.\u00a0\u00cen timpul st\u0103p\u00e2nirii romane (106-271), localitatea Aquae, cu rang de \u201dpagus\u201d, cea de-a doua ca m\u0103rime dup\u0103 Sarmisegetusa Ulpia Traiana, era antrenat\u0103 efervescent \u00een via\u021ba economic\u0103 a civiliza\u021biei romane. Vasile P\u00e2rvan demonstreaz\u0103 c\u0103 localitatea Aquae este amintit\u0103 de Ptolemeu. \u00cen preajma pagusului Aquae existau o multitudine de alte a\u0219ez\u0103ri romane (vicus-uri), ale c\u0103ror urme au fost descoperite pe teritoriul satelor componente ale actualului ora\u0219 C\u0103lan.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-accordion-item\">\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-title-1583\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"3\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-1583\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon elementor-accordion-icon-left\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-closed\"><i class=\"fas fa-plus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-opened\"><i class=\"fas fa-minus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-accordion-title\" tabindex=\"0\">EVUL MEDIU<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-1583\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"3\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-1583\"><p>Se spune c\u0103 denumirea ora\u0219ului C\u0103lan vine de la numele unui episcop (CALANUS) care a avut aici o mo\u0219ie cu mai bine de 650 ani \u00een urm\u0103. Cercet\u0103ri recente au demonstrat c\u0103 \u00een mare parte legenda este adev\u0103rat\u0103, episcopul cu pricina fiind membru al neamului Bar Kalan, un clan r\u0103zboinic ungar care \u00een secolul al XII-lea \u0219i-a stabilit o re\u0219edin\u021b\u0103 de var\u0103 pe actualul teritoriu al satului S\u00e2ncrai, \u00een jurul c\u0103reia, \u00eempreun\u0103 cu rom\u00e2nii b\u0103\u0219tina\u0219i, a dezvoltat c\u00e2teva localit\u0103\u021bi dintre care dou\u0103 le-au purtat numele: C\u0103lanul Mic \u0219i C\u0103lanul de Jos (azi strada Cri\u0219eni) men\u021bionate prima dat\u0103 \u00een documente \u00een anul 1387.\u00a0C\u0103lanul Mic este men\u0163ionat prima dat\u0103 \u020bn documente, \u020bn 1387 ca o mo\u015fie cnezial\u0103, apoi \u020bn 1482 c\u00e2nd apare sub denumirea de Puszta Kalan.\u00a0\u020an 1733 este men\u0163ionat sub denumirea de Krisani, apoi \u020bn 1750 de Krischeni, iar \u020bn 1760 sub denumirea de Puszta Kalan.\u00a0Anterior, \u00een zona C\u0103lanului se consolidaser\u0103 mo\u0219iile unor cneji \u0219i juzi rom\u00e2ni care \u0219i-au p\u0103strat fa\u021b\u0103 de voievodat \u0219i principatul Transilvaniei vreme indelungat\u0103 o pozi\u021bie \u0219i situa\u021bie politic\u0103, administrativ\u0103 \u0219i judec\u0103toreasc\u0103 proprie, chiar dup\u0103 cucerirea ungar\u0103 din secolele XI-XIII. Satele din jur au fost transformate treptat \u00een sate iob\u0103ge\u0219ti, proces ce s-a \u00eencheiat la sf\u00e2r\u0219itul secolului al XVI-lea. \u021a\u0103ranilor li s-au impus obliga\u021bii fa\u021b\u0103 de biseric\u0103, stat \u0219i st\u0103p\u00e2nul mo\u0219iei.<br \/><strong>1313 \u2013 1314<\/strong>\u00a0\u2013 Din aceast\u0103 perioad\u0103 provin cele mai vechi men\u021biuni documentare, care certific\u0103 existen\u021ba cnezatului Streis\u00e2ngiorgiului, potrivit pisaniei descoperite \u00een capela de curte din localitatea cu acela\u0219i nume. Cnezii din Streis\u00e2ngiorgiu \u0219i Strei sunt dou\u0103 ramuri ale aceleia\u0219i familii, care st\u0103p\u00e2nesc zona de facto p\u00e2n\u0103 \u00een preajma anului 1400.<br \/><strong>1315<\/strong>\u00a0\u2013 Atestarea documentar\u0103 a localit\u0103\u021bii S\u00e2nt\u0103m\u0103ria de Piatr\u0103.<br \/><strong>1320<\/strong>\u00a0\u2013 Atestarea documentar\u0103 a localit\u0103\u021bii S\u00e2ncrai.<br \/><strong>1346<\/strong>\u00a0\u2013 Atestarea documentar\u0103 a localit\u0103\u021bii Batiz.<br \/><strong>1377<\/strong>\u00a0\u2013 Men\u021bionarea districtului Strei \u2013 \u201edistrictus fluvii Stryg\u201d \u0219i atestarea documentar\u0103 a localit\u0103\u021bii Streis\u00e2ngiorgiu.<br \/><strong>1387<\/strong>\u00a0\u2013 Atestarea documentar\u0103 a C\u0103lanului (Cri\u0219eni \u0219i S\u00e2ncrai) \u0219i a C\u0103lanului Mic. Sigismund de Luxemburg al Ungariei semna o diplom\u0103 regal\u0103 de recunoa\u0219tere a vasalit\u0103\u021bii, \u00een care, \u00een limba latin\u0103 a vremurilor, erau amintite morile de ap\u0103 de pe Strei apar\u021bin\u0103toare ob\u0219tilor localit\u0103\u021bilor amintite: \u201d\u2026kenezius de Chalantheluck, molendinum in fluvio Strig existens in loco habitationis vel \u2026\u201d<br \/><strong>1392<\/strong>\u00a0\u2013 Cnezii de Streis\u00e2ngiorgiu ob\u021bin de la rege \u00eent\u0103riri asupra satelor Grid, Strei-S\u0103cel \u0219i Valea S\u00e2ngiorgiului, iar \u00een 1440 le este \u00eent\u0103rit\u0103 st\u0103p\u00e2nirea asupra unui sat din apropiere de Ohaba-Streiului.<br \/><strong>1419<\/strong>\u00a0\u2013 Atestarea documentar\u0103 a localit\u0103\u021bii N\u0103d\u0103\u0219tia de Jos.<br \/><strong>1447<\/strong>\u00a0\u2013 Atestarea documentar\u0103 a localit\u0103\u021bii N\u0103d\u0103\u0219tia de Sus.<br \/><strong>1453<\/strong>\u00a0\u2013 Atestarea documentar\u0103 a localit\u0103\u021bii Strei. La mijlocul secolului XV Iancu de Hunedoara are \u00een st\u0103p\u00e2nire \u0219i posesiuni din zona central\u0103 a comitatului: C\u0103lanu Mic, S\u00e2ncrai, C\u0103lan (Cri\u0219eni), Strei S\u0103cel, Streis\u00e2ngiorgiu, Ru\u0219i, Strei, N\u0103d\u0103\u0219tia de Jos \u0219i N\u0103d\u0103\u0219tia de Sus.<br \/><strong>1482<\/strong> \u2013 Apare \u00een documente, pentru prima dat\u0103, denumirea de Kalan.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-accordion-item\">\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-title-1584\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"4\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-1584\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon elementor-accordion-icon-left\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-closed\"><i class=\"fas fa-plus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-opened\"><i class=\"fas fa-minus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-accordion-title\" tabindex=\"0\">EPOCA MODERN\u0102<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-1584\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"4\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-1584\"><p><strong>1760<\/strong>\u00a0\u2013 Apare \u00een documente, pentru prima dat\u0103, numele de Puszta Kalan.<br \/><strong>15 decembrie 1763<\/strong>\u00a0\u2013 nobilul Samuel Zeik din Strei este delegat de c\u0103tre Guberniul Transilvaniei s\u0103 afle un local potrivit pentru organizarea \u0219i func\u021bionarea noii instan\u021be numite \u201eTabla Continua\u201d a comitatului Hunedoara.<br \/><strong>1784<\/strong>\u00a0\u2013 R\u0103scoala lui Horea antreneaz\u0103 toate satele de pe valea Streiului, inclusiv cele din zona C\u0103lanului.<br \/><strong>1867<\/strong>\u00a0\u2013 A fost cump\u0103rat de c\u0103tre Administra\u021bia Societ\u0103\u021bii Bra\u0219ovene de Mine \u0219i Metalurgie, av\u00e2nd \u00een frunte ca pre\u0219edinte, pe Max Egon, principe de Furstenberg, iar ca vicepre\u0219edinte pe baronul Ludwig von Haber senior, un teren de aproape 180 de iug\u0103re, (cca 104 ha), provenit mai mult ca sigur din mo\u0219ia Kalan, \u00een mare parte ml\u0103\u0219tinos, \u00een a c\u0103rui hotar urma s\u0103 \u00eenceap\u0103 construc\u021bia Uzinei Metalurgice (Uzinele de Fier).<br \/><strong>Decembrie 1868<\/strong>\u00a0\u2013 A fost angajat inginerul Otto Gmelin, inventatorul de mai t\u00e2rziu (1882) al cubiloului r\u0103cit cu ap\u0103, pentru elaborarea planurilor uzinei. Pentru conducerea lucr\u0103rilor de construc\u021bie propriu-zis\u0103 a furnalelor, a fost angajat inginerul Jossef Massenez de la Uzina Duisburg-Hochfeld. Pentru ridicarea furnalelor sose\u015fte la C\u0103lan o echip\u0103 de aproape 80 de oameni (belgieni, germani, maghiari, cehi, slovaci).<br \/><strong>25 mai 1869<\/strong>\u00a0\u2013 A \u00eenceput construc\u021bia primului furnal, de 82mc.<br \/><strong>1870<\/strong>\u00a0\u2013 La \u00eenceputul anului s-au construit primele 10 case ale coloniei uzinii, cl\u0103direa administrativ\u0103 \u0219i laboratorul. \u00cencep lucr\u0103rile la linia ferat\u0103 \u00eengust\u0103 pentru transportul minereului de la Teliuc la C\u0103lan, care se f\u0103cea cu vagonete trase de cai.<br \/><strong>1871<\/strong>\u00a0\u2013 \u00cen iarn\u0103, \u00eencepe activitatea Uzinelor de la C\u0103lan. Este dat \u00een func\u021biune primul furnal.<br \/><strong>1875<\/strong>\u00a0\u2013 A fost pus \u00een func\u021biune \u0219i furnalul num\u0103rul 2 \u0219i s-a introdus trac\u021biunea cu locomotiv\u0103 cu abur pe calea ferat\u0103 \u00eengust\u0103 c\u0103tre Teliuc. Uzina s-a dezvoltat \u00een continuare prin darea \u00een exploatare a unei sec\u0163ii de laminate, a unei turn\u0103torii \u015fi a instala\u021biilor aferente.<br \/><strong>1897<\/strong>\u00a0\u2013 S-a \u00eenfiin\u021bat Societatea Anonim\u0103 de mine \u0219i Metalurgie C\u0103lan, societate pe ac\u021biuni, care a preluat, de la Asocia\u021bia Bra\u0219ovean\u0103, Uzina C\u0103lan, Mina Teliuc, Uzinele Ru\u0219chi\u021ba \u0219i O\u021belul Ro\u0219u.<br \/><strong>1899<\/strong>\u00a0\u2013 Se construie\u0219te o instala\u021bie de alimentare a uzinei cu ap\u0103 din r\u00e2ul Strei, prima amenajare hidro a r\u00e2ului din istorie.<br \/><strong>1906<\/strong>\u00a0\u2013 Istoricul Nicolae Iorga public\u0103 lucrarea \u201eNeamul Rom\u00e2nesc, \u00een Ardeal \u015fi \u0162ara Ungureasc\u0103 la 1906\u201d. Cele dou\u0103 volume reprezentau rodul perind\u0103rilor sale, \u00een Transilvania, Banat \u015fi Cri\u015fana, cuprinz\u00e2nd \u201edescrierea \u0163\u0103rilor locuite de rom\u00e2ni\u201d, \u00een Imperiul Austro-Ungar \u0219i men\u021bioneaz\u0103 C\u0103lanul. Dup\u0103 ce admir\u0103, dincolo de Strei, pe un mic promotoriu, \u201eS\u00e2nt\u0103m\u0103ria de Piatr\u0103, a c\u0103rei biseric\u0103 alb\u0103 se l\u0103mure\u015fte foarte bine\u201d, aten\u0163ia \u00eei este re\u0163inut\u0103 de atelierele siderurgice de la C\u0103lan. El noteaz\u0103: \u201ePe un t\u0103p\u015fan de pietroaie negre, fumeg\u0103 co\u015furile inalte deasupra lungilor cl\u0103diri de lemn, unde se alege \u015fi se lucreaz\u0103 fierul, scos din acest p\u0103mant, care nu d\u0103 numai holde\u201d.<br \/>Desigur, impresiile hunedorene ale istoricului Nicolae Iorga descriu imagini diferite de cele din prezent, \u00eenf\u0103\u0163i\u015f\u00e2nd o lume pestri\u0163\u0103, multietnic\u0103, specific\u0103 Ardealului \u015fi Banatului, de la \u00eenceputul secolului XX, adev\u0103rate cli\u0219ee ale realit\u0103\u0163ilor acestor meleaguri.<br \/><strong>1911<\/strong>\u00a0\u2013 Uzina din C\u0103lan a trecut \u00een proprietatea Societ\u0103\u021bii Uzinelor Metalurgice Rimamuranj \u0219i Salgotarjan, care le-a de\u021binut p\u00e2n\u0103 \u00een anul 1924.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-accordion-item\">\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-title-1585\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"5\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-1585\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon elementor-accordion-icon-left\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-closed\"><i class=\"fas fa-plus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-opened\"><i class=\"fas fa-minus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-accordion-title\" tabindex=\"0\">EPOCA CONTEMPORAN\u0102<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-1585\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"5\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-1585\"><p><strong>Noiembrie \u2013 Decembrie 1918<\/strong>. \u2013 O dat\u0103 cu \u00eenfiin\u021barea consiliilor comunale din Pretura Ha\u021begului, se constituie \u0219i Consiliile Na\u021bionale Rom\u00e2ne din localit\u0103\u021bile Streis\u00e2ngiorgiu \u0219i Valea S\u00e2ngiorgiului. Totodat\u0103 s-au \u00eenfiin\u021bat \u0219i au activat g\u0103rzi na\u021bionale \u00een Streis\u00e2ngiorgiu, Valea S\u00e2ngiorgiului \u0219i Strei S\u0103cel. Colonia muncitoreasc\u0103 din jurul Uzinelor de Fier avea 78 de case.<br \/><strong>1 decembrie 1918<\/strong>\u00a0\u2013 Pe l\u00e2ng\u0103 delega\u021bii ale\u0219i din cele \u0219apte cercuri electorale ale jude\u021bului care particip\u0103 la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia se num\u0103r\u0103 \u0219i delega\u021bii suplean\u021bi din Strei, Ohaba Streiului, Strei-S\u0103cel, Streis\u00e2ngiorgiu \u0219i Valea S\u00e2ngiorgiului, la care se adaug\u0103 \u201dmuncitorii de la uzinele Hunedoarei, C\u0103lanului, Cugirului\u201d. Adun\u0103ri populare, care \u0219i-au exprimat solidaritatea cu Hot\u0103r\u00e2rile adoptate la Marea Adunare Na\u021bional\u0103 de la Alba Iulia au fost convocate \u0219i la Batiz, C\u0103lanul Mare, C\u0103lanul Mic, Grid, N\u0103d\u0103\u0219tie, N\u0103d\u0103\u0219tia Inferioar\u0103, S\u00e2ncrai \u0219i S\u00e2nt\u0103m\u0103ria de Piatr\u0103.<br \/><strong>21 mai 1924<\/strong>\u00a0\u2013 \u00cen urma unei conven\u021bii \u00eentre conduc\u0103torii uzinelor din C\u0103lan, un grup de ac\u021bionari de la Societatea industriei fierului din N\u0103drag, STEG, grupul Titan din Gala\u021bi, Banca Chrissoveloni S.A.R. \u0219i Casa Auschnit se pun bazele unei societ\u0103\u021bi numite Uzinele Metalurgice \u201eTitan S.A.R.\u201d cu sediul \u00een Bucure\u0219ti. \u00cen acela\u0219i an, societatea \u00ee\u0219i schimb\u0103 numele \u00een Uzinele Metalurgice \u201eTitan, N\u0103drag, C\u0103lan\u201d \u0219i cuprindea: Uzina C\u0103lan, minele Teliuc, Uzina O\u021belul Ro\u0219u, Uzina Gala\u021bi \u0219i Uzina N\u0103drag.<br \/><strong>1927<\/strong>\u00a0\u2013 La C\u0103lan lucrau 40 de func\u021bionari, ingineri \u0219i ma\u0219ini\u0219ti \u0219i 671 de muncitori.<br \/><strong>1929<\/strong>\u00a0\u2013 \u00cen 5 aprilie, prin oprirea total\u0103 a lucrului, greva \u00eenceput\u0103 \u00een februarie acela\u0219i an, devine grev\u0103 general\u0103. Patronatul Uzinei C\u0103lan a denun\u021bat contractul colectiv de munc\u0103 \u0219i a redus \u00een mod automat salarile. Tratativele cu muncitorii au e\u0219uat, pentru c\u0103 Direc\u021biunea insista asupra unor reduceri de salariu \u0219i concedieri.<br \/><strong>1929-1933<\/strong>\u00a0\u2013 Din cauza marii crize economice la C\u0103lan produc\u021bia este oprit\u0103, fiind reluat\u0103 \u00een anul 1934, c\u00e2nd are loc \u0219i modernizarea uzinelor.<br \/><strong>1948<\/strong>\u00a0\u2013 La 11 iunie, consor\u021biul Titan-N\u0103drag-C\u0103lan S.A.R., este na\u021bionalizat, al\u0103turi de cele peste 8.900 de mari unit\u0103\u0163i economice, cam tot ce \u00eensemna industrie, b\u0103nci, companii de asigur\u0103ri \u015fi companii de transport. \u00cen anexa 1 a Legii 119 din 11 iunie 1948 (a na\u021bionaliz\u0103rii) consor\u021biul era la pozi\u021bia 2, dup\u0103 firma Malaxa Tub S.A.R.<br \/><strong>1949-1952<\/strong>\u00a0\u2013 \u00cen colonia muncitoreasc\u0103 deja \u0219tiut\u0103 sub numele de C\u0103lan, s-au cl\u0103dit primele blocuri de locuin\u021be \u0219i o \u0219coal\u0103 de ucenici.<br \/><strong>1952<\/strong>\u00a0\u2013 A fost pus \u00een func\u021biune cel de-al doilea furnal complet mecanizat.<br \/><strong>1956 -1957<\/strong>\u00a0\u2013 A fost construit\u0103 semicocseria, integrat\u0103 administrativ Uzinei \u201eVictoria\u201d C\u0103lan.<br \/><strong>1959<\/strong>\u00a0\u2013 \u00cen dreapta r\u00e2ului Strei, pe terasa de l\u00eeng\u0103 seculara biseric\u0103 din Streis\u00e2ngeorgiu, a \u00eenceput construirea Ora\u0219ului Nou C\u0103lan.<br \/><strong>1961<\/strong>\u00a0\u2013 C\u0103lanul este ridicat la rangul de ora\u0219. La acel moment comuna Cri\u0219eni era centrul administrativ al micului conglomerat Colonia Muncitoreasc\u0103 (Ora\u0219ul Vechi C\u0103lan), Ora\u0219ul Nou C\u0103lan \u0219i satele din imediata apropiere, zon\u0103 cu o popula\u021bie de aproape 10000 de locuitori, al c\u0103rei principal motor economic era uzina. Pe agenda de lucru a Marii Adun\u0103ri Na\u021bionale, organismul legislativ al Rom\u00e2niei \u00een perioada 1948-1989, se afla deja \u201dLegea nr. 3\/1960 pentru \u00eembun\u0103t\u0103\u0163irea \u00eemp\u0103r\u0163irii administrative a teritoriului Republicii Populare Rom\u00eene\u201d astfel c\u0103 \u00een anexa explicativ\u0103 a acesteia a fost introdus pentru prima oar\u0103 oficial, Ora\u0219ul C\u0103lan. Legea este semnat\u0103 la 24.12.1960 a\u0219a c\u0103 \u00een 1961 C\u0103lanul devine \u201d in facto\u201d, ora\u0219.<br \/><strong>1976<\/strong>\u00a0\u2013 S-a dat \u00een folosin\u021b\u0103 Casa de Cultur\u0103 a ora\u0219ului, cu o sal\u0103 de spectacole cu aproximativ 400 de locuri.<br \/><strong>1981<\/strong>\u00a0\u2013 A fost dat\u0103 \u00een folosin\u021b\u0103 o nou\u0103 policlinic\u0103 \u0219i o nou\u0103 baz\u0103 sportiv\u0103 cu teren de fotbal, teren de antrenament \u0219i tribune cu 7000 de locuri.<br \/><strong>1989<\/strong>\u00a0\u2013 La Combinatul Siderurgic de la C\u0103lan, \u00eentins pe aproape 200 de ha, lucrau aproape 8000 de persoane iar popula\u021bia ora\u0219ului \u0219i a localit\u0103\u021bilor apar\u021bin\u0103toare ajunsese la peste 14000. Trebuie amintit faptul c\u0103 prin cele 1.500.000 de tone de piese turnate ob\u021binute \u00een anul 1989, mare parte dintre ele turnate la C\u0103lan, Rom\u00e2nia ocupa locul 9 \u00een lume din acest punct de vedere, situ\u00e2ndu-se in fa\u021ba Angliei, Canadei, Olandei, Spaniei, Suediei etc.<br \/><strong>1998<\/strong>\u00a0\u2013 Adunarea General\u0103 a Ac\u021bionarilor de la Combinatul Siderurgic \u201eSIDERMET\u201d S.A. C\u0103lan (de\u021binut la acel moment \u00een propor\u021bie de peste 99% de c\u0103tre Fondul Propriet\u0103\u021bii de Stat) a hot\u0103r\u00e2t \u00eemp\u0103r\u021birea combinatului \u00een 12 societ\u0103\u021bi mai mici.<br \/><strong>2004<\/strong>\u00a0\u2013 S-au \u00eencheiat ultimele privatiz\u0103ri ale unit\u0103\u021bilor foste componente ale SIDERMET S.A. C\u0103lan.<br \/><strong>2006<\/strong>\u00a0\u2013 Au expirat ultimele m\u0103rci \u00eenregistrate ale SIDERMET. S.A.C\u0103lan.<br \/><strong>2006 \u2013 2012<\/strong>\u00a0\u2013 Fosta platform\u0103 siderurgic\u0103 a C\u0103lanului este l\u0103sat\u0103 prad\u0103 t\u0103ietorilor de fier \u0219i firmelor de demol\u0103ri \u0219i recuperare de materiale refolosibile.<br \/><strong>2012<\/strong>\u00a0\u2013 Au \u00eenceput lucr\u0103rile de ecologizare \u0219i reabilitare a fostei platforme siderurgice din C\u0103lan.<br \/><strong>2016<\/strong>\u00a0\u2013 S-au \u00eencheiat lucr\u0103rile de ecologizare \u0219i reabilitare a fostei platforme siderurgice din C\u0103lan \u0219i a fost deschis Parcul Industrial C\u0103lan dup\u0103 o investi\u021bie de 64000000ron, din fonduri europene.<br \/><strong>4 ianuarie 2022<\/strong>\u00a0\u2013 A fost finalizat\u0103 cea mai mare investi\u021bie privat\u0103 (44598535ron) de dup\u0103 1989 din C\u0103lan \u2013 o unitate de depozitare \u0219i activit\u0103\u021bi de logistic\u0103 pentru o companie interna\u021bional\u0103 \u00een Parcul Industrial C\u0103lan.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Localitatea C\u0103lan \u0219i \u00eentreaga zon\u0103 apar\u021bin\u0103toare sunt \u00eenc\u0103rcate de istorie \u0219i poart\u0103 pove\u0219ti tumultoase. PREISTORIE Nenum\u0103rate dovezi materiale (fragmente de ceramic\u0103 ars\u0103, piatr\u0103 \u0219lefuit\u0103, cremene, topoare, br\u0103\u021b\u0103ri din bronz etc.)&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"folder":[],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/628"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=628"}],"version-history":[{"count":23,"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/628\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":2059,"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/628\/revisions\/2059"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=628"}],"wp:term":[{"taxonomy":"folder","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ffolder&post=628"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}