{"id":1620,"date":"2022-02-02T10:23:42","date_gmt":"2022-02-02T08:23:42","guid":{"rendered":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/?page_id=1620"},"modified":"2022-02-02T18:05:51","modified_gmt":"2022-02-02T16:05:51","slug":"cultura","status":"publish","type":"page","link":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/?page_id=1620","title":{"rendered":"CULTUR\u0102, TRADI\u021aII, TURISM"},"content":{"rendered":"\t\t<div data-elementor-type=\"wp-page\" data-elementor-id=\"1620\" class=\"elementor elementor-1620\">\n\t\t\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-44faa80 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"44faa80\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-0761ba3\" data-id=\"0761ba3\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-0fd368b elementor-widget elementor-widget-text-editor\" data-id=\"0fd368b\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"text-editor.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<style>\/*! elementor - v3.21.0 - 26-05-2024 *\/\n.elementor-widget-text-editor.elementor-drop-cap-view-stacked .elementor-drop-cap{background-color:#69727d;color:#fff}.elementor-widget-text-editor.elementor-drop-cap-view-framed .elementor-drop-cap{color:#69727d;border:3px solid;background-color:transparent}.elementor-widget-text-editor:not(.elementor-drop-cap-view-default) .elementor-drop-cap{margin-top:8px}.elementor-widget-text-editor:not(.elementor-drop-cap-view-default) .elementor-drop-cap-letter{width:1em;height:1em}.elementor-widget-text-editor .elementor-drop-cap{float:left;text-align:center;line-height:1;font-size:50px}.elementor-widget-text-editor .elementor-drop-cap-letter{display:inline-block}<\/style>\t\t\t\t<p lang=\"es-ES\" align=\"justify\">Diversificarea ofertei culturale \u0219i atragerea publicului spre educarea gustului pentru cultur\u0103 \u0219i art\u0103, este un efort relativ nou pentru comunitatea local\u0103.<br \/><span lang=\"es-ES\">De\u0219i Ora\u0219ul <\/span><span lang=\"es-ES\">C\u0103lan<\/span><span lang=\"es-ES\"> nu reprezint\u0103 un important centru cultural cu putere de influen\u021b\u0103 asupra vie\u021bii culturale regionale, aici au loc periodic manifest\u0103ri, care atrag \u0219i interesul cet\u0103\u021benilor din alte localit\u0103\u021bi.<\/span><br \/>Ora\u015ful C\u0103lan se situeaz\u0103 din punct de vedere cultural la intersec\u0163ia a dou\u0103 mari zone etnografice ale jude\u0163ului, respectiv \u0162ara Ha\u0163egului \u015fi \u0162inutul Or\u0103\u015ftiei.<br \/><span lang=\"es-ES\">Principalele <strong>institu\u021bii culturale<\/strong> de pe teritoriul administrativ al ora\u0219ului C\u0103lan sunt:<\/span><br \/>&#8211; 12 c\u0103mine culturale (\u00een satele apar\u021bin\u0103toare)<br \/>&#8211; Casa de Cultur\u0103<br \/><span lang=\"es-ES\">&#8211; Biblioteca Casei de Cultur\u0103 \u0219i bibliotecile \u0219colare.<\/span><\/p>\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<section class=\"elementor-section elementor-top-section elementor-element elementor-element-2a2f503 elementor-section-boxed elementor-section-height-default elementor-section-height-default\" data-id=\"2a2f503\" data-element_type=\"section\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-container elementor-column-gap-default\">\n\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-column elementor-col-100 elementor-top-column elementor-element elementor-element-f45a674\" data-id=\"f45a674\" data-element_type=\"column\">\n\t\t\t<div class=\"elementor-widget-wrap elementor-element-populated\">\n\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-element elementor-element-2a256c1 elementor-widget elementor-widget-accordion\" data-id=\"2a256c1\" data-element_type=\"widget\" data-widget_type=\"accordion.default\">\n\t\t\t\t<div class=\"elementor-widget-container\">\n\t\t\t<style>\/*! elementor - v3.21.0 - 26-05-2024 *\/\n.elementor-accordion{text-align:start}.elementor-accordion .elementor-accordion-item{border:1px solid #d5d8dc}.elementor-accordion .elementor-accordion-item+.elementor-accordion-item{border-top:none}.elementor-accordion .elementor-tab-title{margin:0;padding:15px 20px;font-weight:700;line-height:1;cursor:pointer;outline:none}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon{display:inline-block;width:1.5em}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon svg{width:1em;height:1em}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon.elementor-accordion-icon-right{float:right;text-align:right}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon.elementor-accordion-icon-left{float:left;text-align:left}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon .elementor-accordion-icon-closed{display:block}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon .elementor-accordion-icon-opened,.elementor-accordion .elementor-tab-title.elementor-active .elementor-accordion-icon-closed{display:none}.elementor-accordion .elementor-tab-title.elementor-active .elementor-accordion-icon-opened{display:block}.elementor-accordion .elementor-tab-content{display:none;padding:15px 20px;border-top:1px solid #d5d8dc}@media (max-width:767px){.elementor-accordion .elementor-tab-title{padding:12px 15px}.elementor-accordion .elementor-tab-title .elementor-accordion-icon{width:1.2em}.elementor-accordion .elementor-tab-content{padding:7px 15px}}.e-con-inner>.elementor-widget-accordion,.e-con>.elementor-widget-accordion{width:var(--container-widget-width);--flex-grow:var(--container-widget-flex-grow)}<\/style>\t\t<div class=\"elementor-accordion\">\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-accordion-item\">\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-title-4411\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"1\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-4411\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon elementor-accordion-icon-left\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-closed\"><i class=\"fas fa-plus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-opened\"><i class=\"fas fa-minus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-accordion-title\" tabindex=\"0\">TRADI\u021aII<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-4411\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"1\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-4411\"><p><strong><span lang=\"es-ES\">Nedeia <\/span><\/strong> <span lang=\"es-ES\">&#8211; este un obicei str\u0103mo\u015fesc foarte vechi. Dup\u0103 p\u0103rerea unor speciali\u015fti \u00een folclor, \u00ee\u015fi are originea \u020bn zilele solemne de bucurie organizate de romani \u020bn cinstea zeilor protectori. Din evul mediu, prin cre\u0219terea influen\u021bei bisericii \u020bn societate, nedeia se organizeaz\u0103 \u020bn ziua hramului bisericii din fiecare sat. Nedeile sunt\u00a0 cele mai mari s\u0103rbatori tradi\u021bionale din satele apar\u021bin\u0103toare ora\u0219ului C\u0103lan. Ele se desf\u0103\u0219oar\u0103 \u020bn fiecare an \u0219i \u020bn fiecare sat, prim\u0103vara, \u0219i \u021bin p\u00e2n\u0103 la \u020bnceputul verii.<\/span><br \/><span lang=\"es-ES\">S\u0103rb\u0103toarea \u00een sine se concretizeaz\u0103 prin petreceri comune organizate \u00een fiecare sat la date calendaristice fixe. Nedeile se \u021bin pe r\u00e2nd \u00een fiecare sat \u0219i seara se \u00eencheie cu tradi\u021bionalul \u201ejoc\u201d care se desf\u0103\u0219oar\u0103 la c\u0103minul cultural. La nedeile din aceste sate particip\u0103 feciori \u0219i fete, dar \u0219i tineri c\u0103s\u0103toriti. Momentul nedeii este un prilej chiar \u0219i pentru cei \u00een varst\u0103 s\u0103 fac\u0103 vizite \u00een acea zi la rude sau prieteni din localitatea respectiv\u0103 ea fiind o s\u0103rb\u0103toare a \u00eentregii familii \u0219i a \u00eentregii urbe.<\/span><\/p><p><strong><span lang=\"es-ES\">C\u0103lu\u0219arii <\/span><\/strong><span lang=\"es-ES\">&#8211; dans popular fecioresc, cu origine pre-roman\u0103, fiind cel mai vechi \u015fi mai spectaculos dintre dansurile tradi\u0163ionale rom\u00e2ne\u015fti. Jocul \u015fi \u00een acela\u015fi timp obiceiul c\u0103lu\u015farilor este \u00eent\u00e2lnit \u00een toate satele din zona ora\u0219ului C\u0103lan , el se practic\u0103 numai la s\u0103rb\u0103torile de iarn\u0103 \u00een zilele de Cr\u0103ciun 25, 26 \u015fi 27 decembrie, fiind cunoscut sub numele de c\u0103lu\u015far, c\u0103lu\u015fer . De\u015fi lipse\u0219te o atestare documentar\u0103, se presupune c\u0103 el s-ar practica \u00een acest mod din ultimele decenii ale secolului al XIX-lea.<\/span><br \/><span lang=\"es-ES\">Ceata de c\u0103lu\u015fari este format\u0103 din 8 p\u00e2n\u0103 la 20 de feciori (\u00een func\u0163ie de tradi\u0163ia local\u0103 \u015fi de num\u0103rul feciorilor din sat) \u00eembr\u0103ca\u0163i \u00een costum popular tradi\u0163ional. \u00cen ceea ce prive\u0219te costuma\u0163ia, de\u015fi \u00een general \u00eembr\u0103c\u0103mintea c\u0103lu\u015farilor este aceea\u015fi, ca afirmare a portului na\u0163ional, exist\u0103 \u015fi mici diferen\u0163e. \u00cen toate satele din zon\u0103 c\u0103lu\u015farii sunt \u00eembr\u0103cati \u00een c\u0103ma\u015f\u0103 \u0163\u0103r\u0103neasc\u0103, la cei mai mul\u0163i cu cioareci, \u015fi pieptar. Peste pieptar e aranjat br\u00e2ul na\u0163ional, de la st\u00e2nga la dreapta. De la genunchi \u00een jos sunt aranjate zdr\u00e2ncanele, f\u0103cute din l\u00e2n\u0103 \u00een diferite culori, care at\u00e2rn\u0103 p\u00e2n\u0103 la glezne, precum \u015fi clopo\u0163ei sau zurg\u0103l\u0103i, fixati \u00een partea de sus a zdr\u00e2ncanelor.<\/span><br \/>\u00cen toate satele, c\u0103lu\u015farii umbl\u0103 pe la casele oamenilor \u00een zilele de Cr\u0103ciun, juc\u00e2nd \u015fi colind\u00e2nd.<\/p><p><strong>Zilele Ora\u0219ului &#8211;\u00a0<\/strong><span lang=\"ro-RO\">D<\/span>e mai multe edi\u021bii Z<span lang=\"es-ES\">ilele Ora\u0219ului <\/span>sunt organizate \u00een luna august, \u00een apropiere datei de 15 (Sf\u00e2<span lang=\"es-ES\">nta <\/span>Maria), s\u0103rb\u0103toare deosebit de important\u0103 pe meleagurile <span lang=\"es-ES\">ora\u0219ului<\/span><span lang=\"ro-RO\">.<\/span><\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-accordion-item\">\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-title-4412\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"2\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-4412\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon elementor-accordion-icon-left\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-closed\"><i class=\"fas fa-plus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-opened\"><i class=\"fas fa-minus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-accordion-title\" tabindex=\"0\">INSTITU\u021aII de CULT<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-4412\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"2\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-4412\"><p>Biserica a reprezentat una dintre institu\u021biile fundamentale ale feudalismului rom\u00e2nesc, o institu\u021bie global\u0103 pe plan economic \u0219i pe plan na\u021bional&#8221;, cu rol at\u00e2t religios, c\u00e2t \u0219i cultural. \u00cen ora\u0219 exist\u0103 3 biserici, toate acestea fiind active \u00een via\u021ba spiritual\u0103 a \u00eentregii comunit\u0103\u021bi dup\u0103 cum urmeaz\u0103:<br \/>&#8211; Biserica ortodox\u0103 Streis\u00eengeorgiu cu hramul Sf.Gheorghe <br \/>&#8211; Biserica ortodox\u0103 C\u0103lan cu hramul \u00cemp\u0103ratii Constantin \u0219i Elena<br \/>&#8211; Biserica catolic\u0103 O.Vechi C\u0103lan<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t<div class=\"elementor-accordion-item\">\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-title-4413\" class=\"elementor-tab-title\" data-tab=\"3\" role=\"button\" aria-controls=\"elementor-tab-content-4413\" aria-expanded=\"false\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon elementor-accordion-icon-left\" aria-hidden=\"true\">\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-closed\"><i class=\"fas fa-plus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<span class=\"elementor-accordion-icon-opened\"><i class=\"fas fa-minus\"><\/i><\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<\/span>\n\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t\t<a class=\"elementor-accordion-title\" tabindex=\"0\">TURISM<\/a>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<div id=\"elementor-tab-content-4413\" class=\"elementor-tab-content elementor-clearfix\" data-tab=\"3\" role=\"region\" aria-labelledby=\"elementor-tab-title-4413\"><p><strong>Obiective turistice<\/strong><\/p><p><a href=\"https:\/\/primariacalan.wixsite.com\/monumentecalan\/biserica-din-streisingiorgiu\"><strong>Biserica ortodox\u0103 \u201eSf\u00e2ntul Gheorghe\u201d din Streis\u020bngeorgiu<\/strong><\/a> situat\u0103 pe malul drept al r\u00e2ului Strei &#8211; monument de mare interes istoric \u0219i artistic, ctitorie cnezial\u0103, precedat\u0103 de un edificiu de lemn a c\u0103rui existen\u021b\u0103 este atestat\u0103 din sec. XI \u2013XII (satul Streis\u020bngeorgiu apar\u021bine azi de ora\u0219ul C\u0103lan). Actuala biseric\u0103, construit\u0103 \u020bn stil romanic, dateaz\u0103 pe baza m\u0103rturiilor arheologice, din cel de-al patrulea deceniu al sec. XII.<br \/><span lang=\"ro-RO\">Monumentul istoric a fost pictat \u00een mai multe etape. Cel mai vechi strat de pictur\u0103 mural\u0103 p\u0103strat, dateaz\u0103 din anii 1313-1314, conform pisaniei slavone coservate pe peretele r\u0103s\u0103ritean al absidei. Potrivit acesteia autorul frescei este Teofil Zugravul, pictura fiind prezent\u0103 pe pere\u021bii \u0219i bolta absidei altarului, precum \u0219i pe pere\u021bii naosului \u0219i par\u021bial \u0219i bol\u021bi. Istoricul de art\u0103 Vasile Dr\u0103gu\u021b apreciaz\u0103 c\u0103 picturile din 1313 \u20131314 de la Streisingeorgiu\u201dnu sunt un \u00eenceput de drum, ci un moment dintr-o evolu\u021bie artistic\u0103 mai \u00eendelungat\u0103, semnificativ\u0103 pentru mediul social al cnezilor romani din sec. XIII-XIV\u201d.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Pe peretele r\u0103s\u0103ritean al turnului clopotni\u021b\u0103, din interiorul naosului, se afl\u0103 tabloul votiv \u00eenf\u0103\u021bi\u0219\u00eend \u00een centru pe \u201ectitorul jup\u00e2n Chenderesu\u201d \u0219i so\u021bia sa \u201ejup\u00e2ni\u021ba Nistora\u201d ce \u021bin \u00een m\u00e2ini macheta bisericii, iar de o parte \u0219i de alta \u201a,jup\u00e2n Latcu\u201d \u0219i \u201dVlaicu, fiul lui Chenderes\u201d.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">\u00cen anul 1408, se aplic\u0103 un nou strat de pictur\u0103 \u00een special pe pere\u021bii naosului \u0219i a turnului \u00eenglobat de acesta. \u00cen anul 1743 a fost executat\u0103, pe zone restr\u00e2nse o nou\u0103 pictur\u0103 mural\u0103, autori fiind doi pictori f\u0103g\u0103r\u0103\u0219eni Gheorghe \u0219i Sandru, fresca executat\u0103 de ei fiind pe pere\u021bii de nord \u0219i est ai absidei altarului \u0219i par\u021bial \u00een naos. Pictura executat\u0103 la 1743 se \u00eenscrie \u00een ambian\u021ba artistic\u0103 post br\u00e2ncoveneasc\u0103, ilustr\u00eend amplul fenomen de unificare stilistic\u0103 a artei din toate provinciile rom\u00e2ne\u0219ti. \u00cen interiorul bisericii se afl\u0103 mai multe straturi de pictur\u0103 dat\u00e2nd din sec. XIX-XX, care \u00eens\u0103 nu prezint\u0103 nici un interes istoric sau artistic.<\/span><\/p><p><a href=\"https:\/\/primariacalan.wixsite.com\/monumentecalan\/copy-of-biserica-din-streisingiorgi\"><strong>Biserica Ortodox\u0103 \u201eAdormirea Maicii Domnului\u201d din Strei<\/strong><\/a> &#8211; <span lang=\"ro-RO\">Unul din cele mai vechi monumente ale arhitecturii medievale rom\u00e2ne\u0219ti este Biserica ortodox\u0103 din satul Strei, sat ce apar\u021bine ora\u0219ului C\u0103lan. Pe locul monumentului medieval, au fost descoperite vestigiile unei villa rustica rom\u00e2ne. \u00cen sec. XIII, aici sunt atestate o curte cnezial\u0103 \u0219i biserica de curte cu hramul Adormirea Maicii Domnului, construit\u0103 din piatr\u0103.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Biserica are un turn clopotni\u021b\u0103 pe fa\u021ba de vest, o nav\u0103 scurt\u0103 cu plafon de sc\u00e2nduri \u0219i un altar boltit \u00een cruce pe nervuri. Odinioar\u0103 intrarea se f\u0103cea prin clopotni\u021b\u0103, printr-o u\u0219\u0103 \u00eencoronat\u0103 de un arc fr\u00e2nt, acum intrarea fiind pe latura de sud a navei. <\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Turnul clopotni\u021b\u0103, av\u00e2nd trei nivele, p\u0103streaz\u0103 nealterat acoperi\u0219ul de piatr\u0103, terminat \u00een interior \u00eentr-o cupol\u0103, la exterior fiind \u00eencununat cu patru frontoane triunghiulare. Etajul de sus poart\u0103 un chenar de c\u0103r\u0103mid\u0103 \u00een zig-zag, element ornamental pe care \u00eel \u00eent\u00e2lnim \u0219i la biserica din Densus. Ini\u021bial, biserica a fost pictat\u0103 at\u00e2t \u00een interior c\u00e2t \u0219i \u00een exterior.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">\u00centre anii 1970 \u2013 1972, monumentul a fost restaurat de Direc\u021bia Monumentelor Istorice, fiind restaurat \u0219i consolidat valorosul ansamblu mural, care se p\u0103streaz\u0103 \u00een absida altarului, \u00een naos pe pere\u021bii de est, sud \u0219i fragmentar pe cel vestic la parterul turnului clopotni\u021b\u0103, iar la exterior pe fa\u021badele de r\u0103s\u0103rit, sud \u0219i \u00een luneta portalului de la turnul clopotni\u021b\u0103. Pictura acestei ctitorii cneziale, databil\u0103 pe la mijlocul sec. XIV, se datoreaz\u0103 unui grup de pictori, care au un stil \u0219i un limbaj de tradi\u021bie rom\u00e2nic\u0103 \u0219i gotic\u0103. Me\u0219terul principal care a decorat monumentul a fost, potrivit inscrip\u021biei al\u0103turate portretului s\u0103u: \u201cGrozie, (fiul ) me\u0219terului Ioanis, a pictat biserica\u201d. Grozie, pictorul principal, care \u0219i-a zugr\u0103vit portretul, a pictat absida altarului, iar \u00een naos peretele r\u0103s\u0103ritean, registrul superior al peretelui sudic \u0219i peretele apusean. <\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Tot din sec. XIV dateaz\u0103 \u0219i picturile exterioare, ce se mai pot vedea doar vag pe fa\u021ba r\u0103s\u0103ritean\u0103 a absidei, iar pe fa\u021ba de sud trei scene azi neidentificabile. Ansamblul mural de la Strei este deosebit de valoros.<\/span><\/p><p><strong>Sta\u0163iunea C\u0103lan B\u0103i &#8211; <\/strong><span lang=\"ro-RO\"><a href=\"https:\/\/primariacalan.wixsite.com\/monumentecalan\/aquaecalanbai\"><strong>B\u0103ile Aquae<\/strong><\/a> se afl\u0103 pe malul st\u00e2ng al r\u00e2ului Strei, la altitudinea de 230 m deasupra nivelului m\u0103rii. Ele sunt situate la circa 2 km. nord de ora\u015ful C\u0103lan, pe \u015foseaua D.N. 66 (respectiv E 79). Ca urmare a \u00een\u0103l\u0163imii mici a dealurilor ce \u00eenconjoar\u0103 B\u0103ile, la r\u0103s\u0103rit se pot vedea Mun\u0163ii Sebe\u015fului, spre nord Mun\u0163ii Metaliferi, spre apus Mun\u0163ii Poiana Rusc\u0103, iar spre sud Mun\u0163ii Retezat, cu piscurile cele mai \u00eenalte Peleaga (2509 m), P\u0103pu\u015fa (2508m) \u015fi Retezat (2482m), acoperite aproape 9 luni pe an, cu z\u0103pad\u0103.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Este probabil, ca aceste ape t\u0103m\u0103duitoare ale b\u0103ilor, s\u0103 fi fost folosite \u00eenainte de ocupa\u0163ia roman\u0103, deoarece, pe aceste meleaguri au tr\u0103it dacii, iar a\u015fezarea s-a numit Idata. De aceste B\u0103i este legat\u0103 \u015fi legenda celor Trei z\u00e2ne surori, \u00een care se poveste\u015fte cum cele trei z\u00e2ne \u015fi-au pus priceperea la lucru, pentru a vedea care dintre ele sunt mai de folos omenirii. Z\u00e2na cea mic\u0103 iubea artele \u015fi st\u0103p\u00e2nea taina t\u0103m\u0103duirii bolilor \u015fi fiind mai \u00een\u0163eleapt\u0103 str\u0103b\u0103tuse mun\u0163ii \u015fi v\u0103ile p\u00e2n\u0103 a g\u0103sit un izvor cu ap\u0103 fierbinte, d\u0103t\u0103toare de s\u0103n\u0103tate. Ea a s\u0103pat o sc\u0103ld\u0103toare pe care a pus-o \u00een grija unei t\u0103m\u0103duitoare din mun\u0163ii Daciei.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Dup\u0103 ce s\u0103v\u00e2r\u015fir\u0103 lucr\u0103rile, z\u00e2nele \u00eencepur\u0103 a a\u015ftepta pre\u0163uirea oamenilor. <\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Cu vremea oamenii \u00eencepur\u0103 a c\u0103uta b\u0103ile t\u0103m\u0103duitoare, alin\u00e2ndu-\u015fi suferin\u0163ele. Vestea izvoarelor str\u0103b\u0103tu p\u00e2n\u0103 departe. Se poveste\u015fte c\u0103 \u00eensu\u015fi marele Decebal cobora din cetatea sa pentru a-\u015fi \u00eentrema trupul ostenit \u00een at\u00e2tea r\u0103zboaie.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Anii au trecut, s-au f\u0103cut secole \u015fi lumea s-a tot primenit \u00een aceste ape t\u0103m\u0103duitoare.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Izvoarele termale de la Aquae erau cunoscute, ele fiind \u00eensemnate pe harta Tabula Peutengerian\u0103 printr-un desen special format dintr-o cl\u0103dire cu curte central\u0103. Acest semn de pe hart\u0103 indic\u0103 b\u0103i termale importante.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">B\u0103ile au fost foarte cunoscute \u015fi utilizate de c\u0103tre romani, de unde \u015fi denumirea latin\u0103 de aqvae (Apele), existen\u0163a lor fiind atestat\u0103 de inscrip\u0163ia GENIO PAGI AQUAENSIS, ce se afl\u0103 pe o piatr\u0103 din altarul bisericii de la Streis\u00eengeorgiu, c\u00e2t \u015fi de inscrip\u0163iile cu caracter votiv pe care cei vindeca\u0163i le puneau \u00een cinstea zeilor. Inscrip\u0163iile, puse de bolnavi sau de cei care vizitau B\u0103ile, sunt adresate zeilor vindec\u0103tori Hercule, Aesculap, Nimphe, Mitras sau invoc\u0103 zeul de cas\u0103, cum ar fi Silvanus.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Bazinul roman se mai poate vedea \u015fi ast\u0103zi, este s\u0103pat \u00een st\u00e2nc\u0103, are perimetrul de circa 94 m, lungimea de 14.2 m, l\u0103\u0163imea de 7.5 m \u015fi ad\u00e2ncimea de 4 m. El (numit popular lingura) este alimentat de trei izvoare care \u0163\u00e2\u015fnesc din fundul bazinului. Scurgerea apei se face printr-un jgheab s\u0103pat \u00een piatr\u0103.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Acest Izvor al romanilor a fost decolmatat \u015fi \u00eenc\u0103 mai produce. Apa acestor izvoare se men\u0163ine la o temperatur\u0103 de 23-24\u00ba C.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Utiliz\u00e2nd cele \u015fapte izvoare captate \u00een zilele noastre, \u00een zon\u0103 s-a dezvoltat o microsta\u0163iune cunoscut\u0103 nu numai pe plan local.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Dup\u0103 punerea \u00een func\u0163iune, \u00een 1980 a celui de-al treilea furnal, apoi a fabricii de aglomerat \u015fi a cocseriei, peste B\u0103i ploua cu funingine, cenu\u015f\u0103 \u015fi praf de c\u0103rbune.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Colmatarea izvoarelor termale \u00een bazine \u015fi intensa poluare a zonei cu funingine de la Combinatul Siderurgic C\u0103lan au determinat dec\u0103derea acestei sta\u0163iuni.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">\u00cen anul 1995 activitatea a fost reluat\u0103 de c\u0103tre S.C. Metaloterm S.R.L. C\u0103lan, deschiz\u00e2ndu-se noi perspective sta\u0163iunii.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">\u00cen prezent apa termomineral\u0103 a sondei 4371 H este utilizat\u0103 \u00een cinci bazine din care unul este acoperit. Temperatura apelor este cuprins\u0103 \u00eentre 27 &#8211; 29\u00ba C. Apa scoas\u0103 de sond\u0103 este termomineral\u0103, bicarbonat\u0103, clorurat\u0103, calcic\u0103, sodic\u0103, magnezian\u0103 cu o culoare galben ro\u015fiatic\u0103, indic\u00e2nd un con\u0163inut sensibil mai ridicat de fier (\u00een mg % la 1 kg ap\u0103: 63,3HC\u00a0 ; 4,5 Cl 7,6 Na+ 11,3 Ca ++ 38,1 Mg ++ 0,51Fe ++ 3,5 S).<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">Efectele terapeutice ale acestor ape termale sunt folosite \u00een tratamentul reumatismului degenerativ, spondiloz\u0103, artroz\u0103, poliartroz\u0103, reumatismului extraarticular (tendinoz\u0103, tendomioz\u0103, tendoperiostoz\u0103, periartritis humeroscapularis), bolilor reumatice inflamatorii (st\u0103ri dureroase ale \u00eencheieturilor), a unor boli de piele \u015fi a neurasteniei.<\/span><br \/><span lang=\"ro-RO\">\u00cen prezent sta\u0163iunea are un restaurant de 125 locuri, terase, 14 c\u0103su\u0163e cu c\u00e2te 2 locuri, locuri de joac\u0103 pentru copii, teren de tenis, teren de volei, spa\u0163iu mare pentru parcarea autoturismelor. \u00cen jurul bazinelor sunt 20 cabine \u015fi du\u015furi, discotec\u0103 \u00een aer liber.<\/span><\/p><p lang=\"es-ES\" align=\"justify\"><strong><a href=\"https:\/\/primariacalan.wixsite.com\/monumentecalan\/carieradacicamaguracalanului\">Cariera Dacic\u0103<\/a> de pe dealul <a href=\"https:\/\/magura-calanului.ro\/\">M\u0103gura C\u0103lanului<\/a><\/strong> &#8211; \u00a0principala surs\u0103 de piatr\u0103 pentru blocurile utilizate la cet\u0103\u021bile dacice din Mun\u021bii \u0218ureanu, este \u00een a\u0219teptarea recunoa\u0219terii \u0219tiin\u021bifice \u0219i a \u00eencadr\u0103rii istorice \u00een patrimoniului cultural na\u021bional \u0219i mondial. apar\u021bine administrativ de ora\u0219ul C\u0103lan, respectiv de localit\u0103\u021bile sale componente S\u00e2nt\u0103m\u0103ria de Piatr\u0103 \u0219i Valea S\u00e2ngeorgiului.<\/p><p lang=\"es-ES\" align=\"justify\"><span lang=\"ro-RO\">Zona fiind bogat\u0103 \u00een vestigii istorice, C\u0103lanul reprezint\u0103 \u0219i o plac\u0103 turnant\u0103 pentru <strong>vizitarea<\/strong><\/span><strong>\u00a0unor obiective importante din apropiere<\/strong>: Castelul Corvinilor din Hunedoara (16km), Cetatea Deva din Deva (27km) M\u0103n\u0103stirea Prislop (20km), Biserica \u015fi Castelul de la S\u00eent\u0103m\u0103ria Orlea (27km), Biserica de la Densu\u015f (39km), Lacul de acumulare \u0219i agrement Cinci\u0219, Parcul Dendrologic de la Simeria (14 km), Rezerva\u0163ia de zimbri din p\u0103durea Slivu\u0163 Ha\u0163eg (18 km), Pe\u015ftera Cioclovina (18km), Piatra Ro\u015fie parte din complexul cet\u0103\u0163ilor dacice (25 km), cet\u0103\u021bile dacice de pe Valea Gr\u0103di\u0219tei, Parcul Na\u021bional Retezat.<\/p><\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/div>\n\t\t\t\t\t<\/div>\n\t\t<\/section>\n\t\t\t\t<\/div>\n\t\t","protected":false},"excerpt":{"rendered":"<p>Diversificarea ofertei culturale \u0219i atragerea publicului spre educarea gustului pentru cultur\u0103 \u0219i art\u0103, este un efort relativ nou pentru comunitatea local\u0103. De\u0219i Ora\u0219ul C\u0103lan nu reprezint\u0103 un important centru cultural&hellip;<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"parent":0,"menu_order":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","template":"","meta":{"_acf_changed":false,"footnotes":""},"folder":[],"acf":[],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1620"}],"collection":[{"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages"}],"about":[{"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/page"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=1620"}],"version-history":[{"count":22,"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1620\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":1784,"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/pages\/1620\/revisions\/1784"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=1620"}],"wp:term":[{"taxonomy":"folder","embeddable":true,"href":"https:\/\/www.primariacalan.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ffolder&post=1620"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}