Prezentare oraş

Oraşul Călan este situat în regiunea centrală a ţării (Ţara Haţegului), este străbătut de râul Strei. Oraşul este situat pe drumul naţional 66, la o distanţă de 15 km de oraşul Simeria, la 10 km de municipiul Hunedoara şi la 28 de km de municipiul Deva- reşedinţa judeţului Hunedoara. Anexat, pe harta judeţului şi respectiv pe harta României, se poate observa poziţia geografică a oraşului Călan. Distanţa până la graniţa cu Ungaria este de circa 200 km.

Oraşul Călan este situat la o altitudine de 230 m avind o suprafaţă de 101,5 km 2 şi are acces atât la reţeua de transport rutier cât şi la transportul pe calea ferată.

Despre localitatea Aquae ne informeaza o ştire epigrafica, care a fost gasita în biserica satului Calanul Mic, la cca 1 km de bai. Localitatea Calan a fost un pagus, care era condus de un prefect numit de metropola. Aquae fiind aşezat pe artera principala care lega toata Dacia de metropola sa, Sarmizegetusa, negoţul a însemnat un mijloc important de câştig pentru locuitorii pagusului, dar şi pentru cei din satele învecinate, de care se leaga printr-o serie de drumuri secundare, ce se desprindeau din marele drum. În satele din jurul Calanului s-au descoperit ţigle şi fragmente de caramida cu ştampila legiunii a XIII-a Germina (209 – 211 e.n.), un sarcofag cu inscripţia C.A. Valerianus, care conţine o lista de persoane de neam diferit. Pe baza materialului epigrafic se poate afirma ca valea inferioara a Streiului, în care intra şi Calanul, a fost intens romanizata. Pagusul Aquaensis era un târg important, ramânând o zona a apelor termale şi a carierelor de piatra, în care viaţa s-a desfaşurat dupa model roman.

Denumirea oraşului Calan vine, probabil, de la proprietarul care a stapânit satul Calanul Mic, episcopul Calanus. Calanul Mic este menţionat prima data în documente în 1387, ca o moşie cneziala, apoi în 1482 când apare sub denumirea de Kalan. Pentru prima data apare menţionat Calanul Mic – KisKalan – în documentele din 1760 – 1762. Satul Crişeni este amintit în documente din anul 1387, sub denumirea de Alsokalantelek (Calanul de Jos), aparţinând probabil aceluiaşi cneaz de la Calanul Mic.

Denumirea oraşului Calan vine, probabil, de la proprietarul care a stapânit satul Calanul Mic, episcopul Calanus. Calanul Mic este menţionat prima data în documente în 1387, ca o moşie cneziala, apoi în 1482 când apare sub denumirea de Kalan. Pentru prima data apare menţionat Calanul Mic – KisKalan – în documentele din 1760 – 1762. Satul Crişeni este amintit în documente din anul 1387, sub denumirea de Alsokalantelek (Calanul de Jos), aparţinând probabil aceluiaşi cneaz de la Calanul Mic.

La 25 mai 1869 începe construirea primului furnal de catre societatea „Kronständer Verein”, care deţinea şi minele  de la Teliuc. Furnalul este pus în funcţiune în iarna lui 1871, iar în 1874 începe construirea celui de al doilea furnal, care intra în funcţiune în 1875. Furnalele foloseau minereul şi dolomita de la minele proprii din Teliuc. Construcţiile s-au desfaşurat sub conducerea lui P. Massanctz, originar din Belgia. În 1876 se pun bazele unei turnatorii, dotata în 1877 cu doua cubilouri. Uzina, în perioada 1881 – 1884, transforma fonta în oţel în cadrul unei secţii, care cuprindea cuptoare de pudlaj, ciocan cu abur şi laminoare cu linie de lupe şi linie fina cu capacitate de 4000 t oţel/an. În anul 1916 Uzina Calan a ajuns la 1117 angajaţi. În anul 1924, uzina din Calan este inclusa în Societatea anonima „Uzinele metalurgice unite Titan – Nădrag – Calan” cu sediul în Bucureşti. La 6 noiembrie 1934 a fost terminata lucrarea la Uzina Electrica de pe Strei.

Din anul 1959 începe construirea blocurilor pe terasa din dreapta Streiului, iar în 1961, ca urmare a importanţei sale economice, comuna Calan devine oraş. În 1930 populaţia Calanului cu toate localitaţile aparţinatoare era de 5122 locuitori, iar în 1997 ajunsese la 14734 locuitori. În anii regimului comunist Uzina „Victoria” Calan se dezvolta foarte mult, ea transformându-se în Combinat Siderurgic. Din pacate, dupa 1989 combinatul se dezintegreaza bucata cu bucata, cauzele fiind multiple, ajungându-se astazi la circa 250 – 300 muncitori angajaţi, şi aceştia pentru pază.

CĂI DE ACCES CĂTRE COMUNITATE:

  • DN 66, care face legătura între municipiul Petroşani şi DN 7, între localităţile Simeria şi Orăştie.
  • Legătura cu municipiul Hunedoara se realizează prin DJ 687
  • Acces la calea ferată Linia ferată Simeria – Petroşani, cu gara Călan Băi, cu acces la serviciile de marfă ale CFR şi gara Călan.

DISTANŢE - VAMĂ

  • Deva - 30km
  • Nădlag - 30km
  • Borş - 220 km
  • Vărşand - 220 km

 

DISTANŢE - ORAŞE APROPIATE

  • Deva - 30km
  • Hunedoara - 15km
  • Petroşani - 60 km
  • Haţeg - 20 km
  • Simeria - 17 km
  • Orăştie - 30 km
  • Timişoara - 200 km
  • Arad - 140 km
  • Sibiu - 110 km
  • Cluj-Napoca - 200 km
  • Bucureşti - 400 km

 

 

DISTANŢE - AEROPORT

  • Timişoara - 200 km
  • Sibiu - 110 km

 

DRUM COMUNAL

  • asfaltat: 18,7km
  • străzi orăşeneşti - 15,8km

 

APA - total km. reţea - existentă   48.6km

  • necesară - 12km.
  • consumatori - existenţi - 4200
  • canalizare  -  km canale existente  -  38.100km (22.635km in mediul rural, 15.465 in mediul urban )

Staţie epurare apă, canal - există doua staţii de epurare în funcţiune.

ELECTRICITATE
Starea stalpilor - starea retelei este  bună neexistand probleme în distribuţia de energie electrică.
Posibilitate extindere reţea electrică - atat oraşul cat şi satele aparţinătoare sant electrificate în întregime extinderea făcandu-se în zonele nou construite.

GAZ
Extindere reţea de gaz - există pe teritoriul oraşului Călan o reţea de 30 km. Dintre satele aparţinătoare gazul metan este introdus doar în  Streisângiorgiu, Ohaba, Batiz (parţial), Săcel, Criseni şi Strei existand o nevoie de 17 km reţea gaz.

TELEFONIE
Fixă – acces la retelele   Romtelecom si RDS
Mobilă - acces la toate cele trei reţele de telefonie mobilă Vodafone, Orange, Cosmote

BENZINARIE
Pe teritoriul oraşului funcţionează o singură benzinărie Lukoil, situata pe DN 66.

MANIPULARI DEŞEURI
Se realizează de către o societate delegată de A.N.R.S.C. prin intermediul căreia se realizează  serviciul de colectare, transport şi depozitare a deşeurilor solide urbane.